«În Mój rower-ul regizorului (polonez - s.m.) Trzaskalski, cinismul şi neputinţa de a iubi sunt topite de tandreţe şi umor. Nu ravagiile produse de preocuparea excesivă pentru propria persoană "ies în faţă", ci emoţia umanizării şi a "venirii în fire" (tonul face muzica, nu?), împăcarea şi reunirea - în aceeaşi barcă - a celor trei generaţii.» (restul aici: În numele tatălui - Mój rower/My Father's Bike)