Screenshot from Muerte de un ciclista (dir.: Juan Antonio Bardem/1955) |
Screenshot from Ida (dir.: Pawel Pawlikowski/2013) |
De Pawlikowski nu vă zic nimic, știți deja destule. Veți fi, poate, surprinși, să aflați că stilul lui de a face film nu e chiar ceva nemaivăzut (eventual în anii ăștia). De pildă, în materie de încadraturi, Juan Antonio Bardem, cineast iberic redutabil, unul dintre fondatorii cinema-ului modern în Spania, i-a luat-o cu mult înainte.
Muerte de un Ciclista, film care, în 1955, i-a adus premiul criticii la Cannes și a consacrat-o pe Lucia Bosè, este un astfel de exemplu.
Combativ pe mai multe fronturi, inclusiv opozant al franchismului, Bardem avea să declare la un congres al cineaștilor spanioli, în Salamanca, imediat după revenirea de la Cannes:
„El cine español es políticamente ineficaz, socialmente falso, intelectualmente ínfimo, estéticamente nulo e industrialmente raquítico. // En: Spanish cinema is politically ineffective, socially false, intellectually worthless, aesthetically nonexistent, industrially crippled. (...) The problem of Spanish cinema is that... it does not bear testimony to our time.”
Bardem știa ce vorbește și nici nu era la prima ispravă pe Croazetă. În '53, ¡Bienvenido Mister Marshall!, o mordantă satiră la adresa intervenționismului american din epocă, primea două distincții (International Award + Special Mention Award). E drept, el a scris osatura scenariului, regizor fiind prietenul său, Luis Garcia Berlanga, de asemenea susținător al rupturii de constrângerile regimului (cenzura franchistă) și mimetismele vremii (melodrama hollywoodiană). Amuzant (acum, atunci nu prea) e că Edward G. Robinson, președinte în același an la Veneția, unde ¡Bienvenido Mister Marshall!, a avut câteva proiecții, a avut o reacție extrem de virulentă, acuzația fiind rostită pe șleau: film antiamerican.
Nu-i de mirare abordrea: suetul Bardem - Berlanga a fost influențat, în acel deceniu 5, de neorealismul italian, doar că fiecare a mai adăugat câte ceva în canon: Bardem, elemente de thriller, cum se întâmplă și-n Muerte de un Ciclista, Berlanga, elemente de comedie. Ulterior opțiunile lor se vor decanta și amândoi vor avea traiectorii diferite.
De ce vă zic despre filmele astea?
Pentru că, alături de alte câteva titluri marcante din perioada '50 - '60, inclusiv debutul lui Saura în lungmetraj (Los Golfos), pot fi văzute gratis pe canalul de Vimeo al Instituto Cervantes, din 8 mai până pe 10 iulie, inclusiv cu prezentări, context și alte cele (detalii aici).
P.S.: Clásicos contigo se numește programul.
Nu-i de mirare abordrea: suetul Bardem - Berlanga a fost influențat, în acel deceniu 5, de neorealismul italian, doar că fiecare a mai adăugat câte ceva în canon: Bardem, elemente de thriller, cum se întâmplă și-n Muerte de un Ciclista, Berlanga, elemente de comedie. Ulterior opțiunile lor se vor decanta și amândoi vor avea traiectorii diferite.
De ce vă zic despre filmele astea?
Pentru că, alături de alte câteva titluri marcante din perioada '50 - '60, inclusiv debutul lui Saura în lungmetraj (Los Golfos), pot fi văzute gratis pe canalul de Vimeo al Instituto Cervantes, din 8 mai până pe 10 iulie, inclusiv cu prezentări, context și alte cele (detalii aici).
P.S.: Clásicos contigo se numește programul.