Ce voi a spune aici este că Julia Roberts (as Martha Mitchell) are cele mai bune punch lines în Gaslit. Am făcut o selecție pentru a nu face voi una mai arbitrară ca asta ;)
Se afișează postările cu eticheta Gaslit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Gaslit. Afișați toate postările
27 mai 2022
23 mai 2022
15 mai 2022
"Four is what...?" (114) Gaslit: Season 1 || Episode 2/2022 [May's Marathon: Day 15]
Metaforele astea nu cred că puteau lipsi din exact episodul în care sediul de campanie al democraților este „bugged”. De niște lipitori. Bine, bine, veți spune, dar lipitorile sunt alt regn. De acord.
După cum nu puteau lipsi nici focul. Arderea. Mistuirea (unor dovezi incriminatoare și implicit combustia interioară, generată, culmea, nu de fapta în sine, ci de eșecul de a o pune în aplicare).
Fun fact: după executarea pedepselor, nu Gordon Liddy, individ psihotic și bigot, șeful operațiunii, s-a apucat să propovăduiască poruncile Domnului, ci Jeb Magruder, unul dintre cei care a contribuit la angajarea sa.
08 mai 2022
„All good people read good books” [May's Marathon: Day 8]
Un volum de Rilke, personaj pasager, dar sub nicio formă irelevant (adică ceva de genul să țină și x un obiect în mână), în al doilea episod din Gaslit. Partea cea mai amuzantă e că garda de corp a AG-ului John Mitchell este la curent cu opera poetului german, de aceea și emite opinii, în timp ce Martha Mitchell, o femeie ce s-ar autodescrie drept cultivată, e complet pe dinafară. Și-atunci ce caută volumul respectiv în casa lor? That's the catch și n-am să-l dezvălui.
Partea cool a părții amuzante e că Martha simte nevoia să se updateze, bodyguard-ul fiind unul dintre puținii tipi cu care simte că poate vorbi și altceva decât fleacuri. În avionul ce duce cuplul Mitchell în California, soțul, deranjat oarecum că e ignorat, simte nevoia să spargă liniștea și începe prin a o ironiza: Citești poezie mai nou, huh? Iar ea-i răspunde sec: „I'm in a bit of a wistful mood”. Un pic mai încolo, în hotel, Rilke revine în peisaj. Evident, nici acum nu spun cum.
05 mai 2022
"Four is what...?" (111) Gaslit: Season 1 || Episode 1/2022 [May's Marathon: Day 5]
Some things are better left unsaid, zice-se.
Nu știu dacă e totalmente ok sau oportun să rămână nespuse, văd, în schimb, că Starz a făcut un serial punând cap la cap mărturiile & perspectivele unor personaje de plan doi și trei implicate în ceea ce se numește Scandalul Watergate (pe care jumătate din lumea informată cât de cât îl știe din All the President's Men, filmul lui Pakula din 1976).
John Mitchell (Attorney General), Martha Mitchell (soția acestuia, socialite cu simpatii democrate), John Dean (consilier la Casa Albă), Jeb Magruder (consilierul lui Mitchell) și mai ales Gordon Liddy, individul cu apucături de psihopat, șeful desemnat al operațiunii de spionaj, sunt pilonii pe care e construită narațiunea (lucrurile se întâmplă în ajunul alegerilor prezidențiale din '72).
Acum să nu vă așteptați să spoileresc sau pe-acolo. Voi pune doar lucruri pe care eu le găsesc relevante, cum ar fi, de exemplu, simetria conceptuală a primului episod (aveți cadrele mai sus).
Smoke (la propriu) & mirrors ar putea fi titlul alternativ al acestui opener pentru că fix asta vedem. Mă rog, ar mai fi și fumurile pe care le au unii dintre cei implicați, unul mai dornic decât altul să pupe dosul președintelui pe cale de a fi reales. Apropo, CREEP e acronimul neoficial (la mișto, inside joke ce nu avea cum lipsi) sub care operează entitatea ce conduce campania lui Nixon, formulă care descrie cât se poate de corect tot contextul strategic & politic al momentului.
Cât despre Nixon, el nu-i vizibil fizic în primele episoade, dar e peste tot în cameră, elefant de neocolit: în discursurile & adorația (ca să nu spun fanatismul) celor care încearcă să-i paveze calea spre al doilea mandat, la televizor, în spatele unor uși închise de unde-i răzbat vorbele pe înfundate sau râsul gâlgâitor.
Înțeleg că punând încă o dată lupa pe un episod cel puțin jenant din istoria partidului (mă refer strict la percepția publică, de pe stradă, nu o dăm pe kissingereală), Gaslit i-a enervat (sensibili, na!) pe republicani: rating-urile primului episod pe diverse site-uri de profil, imdb included, au fost trântite masiv (5.4). Între timp s-au trezit și ceilalți și au echilibrat scorul, dar - cum se spunea pe vremuri în jurnalele de sport - meciul e deschis oricărui rezultat :))
Două vorbe despre distribuție: dacă într-unul din cadrele de mai sus ați recunoscut-o pe Julia Roberts (da, ea este, rolul Marthei Mitchell îi aparține), sper să-l fi bunghit și pe Sean Penn sub tona de prostetice în care doar ochii sunt neatinși (mie mi-a trebuit ceva să mă prind). Ei sunt viorile (sau contrabasurile) distribuției, însă intrări fulminante și-au făcut Betty Gilpin și Shea Whigham (în rolul deja menționatului Gordon Liddy).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)