Hello, stranger...

Hello, stranger...

This is a private blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

joi, 5 mai 2022

"Four is what...?" (111) Gaslit: Season 1 || Episode 1/2022 [May's Marathon: Day 5]


Some things are better left unsaid, zice-se. 

Nu știu dacă e totalmente ok sau oportun să rămână nespuse, văd, în schimb, că Starz a făcut un serial punând cap la cap mărturiile & perspectivele unor personaje de plan doi și trei implicate în ceea ce se numește Scandalul Watergate (pe care jumătate din lumea informată cât de cât îl știe din All the President's Men, filmul lui Pakula din 1976). 

John Mitchell (Attorney General), Martha Mitchell (soția acestuia, socialite cu simpatii democrate), John Dean (consilier la Casa Albă), Jeb Magruder (consilierul lui Mitchell) și mai ales Gordon Liddy, individul cu apucături de psihopat, șeful desemnat al operațiunii de spionaj, sunt pilonii pe care e construită narațiunea (lucrurile se întâmplă în ajunul alegerilor prezidențiale din '72).

Acum să nu vă așteptați să spoileresc sau pe-acolo. Voi pune doar lucruri pe care eu le găsesc relevante, cum ar fi, de exemplu, simetria conceptuală a primului episod (aveți cadrele mai sus). 

Smoke (la propriu) & mirrors ar putea fi titlul alternativ al acestui opener pentru că fix asta vedem. Mă rog, ar mai fi și fumurile pe care le au unii dintre cei implicați, unul mai dornic decât altul să pupe dosul președintelui pe cale de a fi reales. Apropo, CREEP e acronimul neoficial (la mișto, inside joke ce nu avea cum lipsi) sub care operează entitatea ce conduce campania lui Nixon, formulă care descrie cât se poate de corect tot contextul strategic & politic al momentului. 

Cât despre Nixon, el nu-i vizibil fizic în primele episoade, dar e peste tot în cameră, elefant de neocolit: în discursurile & adorația (ca să nu spun fanatismul) celor care încearcă să-i paveze calea spre al doilea mandat, la televizor, în spatele unor uși închise de unde-i răzbat vorbele pe înfundate sau râsul gâlgâitor. 

Înțeleg că punând încă o dată lupa pe un episod cel puțin jenant din istoria partidului (mă refer strict la percepția publică, de pe stradă, nu o dăm pe kissingereală), Gaslit i-a enervat (sensibili, na!) pe republicani: rating-urile primului episod pe diverse site-uri de profil, imdb included, au fost trântite masiv (5.4). Între timp s-au trezit și ceilalți și au echilibrat scorul, dar - cum se spunea pe vremuri în jurnalele de sport - meciul e deschis oricărui rezultat :))

Două vorbe despre distribuție: dacă într-unul din cadrele de mai sus ați recunoscut-o pe Julia Roberts (da, ea este, rolul Marthei Mitchell îi aparține), sper să-l fi bunghit și pe Sean Penn sub tona de prostetice în care doar ochii sunt neatinși (mie mi-a trebuit ceva să mă prind). Ei sunt viorile (sau contrabasurile) distribuției, însă intrări fulminante și-au făcut Betty Gilpin și Shea Whigham (în rolul deja menționatului Gordon Liddy).