„Că filmul a fost despre muncitori, s-a văzut clar. Domnu’ Tudor
le-a şi ţinut partea, adică ne-a ţinut partea, că şi eu mă simt ca oamenii ăia
de acolo, batjocoriţi după o viaţă de muncă şi amărâţi şi păcăliţi. Că dacă nu
ţinea cu noi nu ar fi arătat cum îi spune doctoriţa lui George, şeful de la
sindicat, că străinii nu de spermă de muncitori români au nevoie… Şi a arătat
cât s-a chinuit băiatul ăla, George, să salveze uzina, chiar dacă unii au râs
când au văzut la început ce-şi închipuie el că poate să facă, după ce au văzut
s-au întristat, că se gândeau la combinatul nostru ajuns o ruină. Şi la ţară, că
şi ţara e o ruină. Am mai râs noi, dar aşa, râsu’-plânsu’, că nu suntem aşa de
proşti să nu ne dăm seama că râdem de noi.” (un fragment din opinia lui Vasile M., oţelar disponibilizat la cerere, despre aşa-zisa comedie Despre
oameni şi melci).
Şi tot legat de acest film, punctul de vedere al unei firme specializate în prepararea melcilor adresat echipei de documentare: „Procesarea şi comercializarea melcilor comestibili sunt
activităţi responsabile, care presupun a abordare pozitivă şi nu o anume
aruncare în derizoriu, cum ar putea apărea şi cum s-ar putea interpreta în
anumite medii, în urma vizionării filmului. Nu a existat nici o tentativă
franceză de preluare a uzinei Aro din Câmpulung în vederea transformării ei în
fabrică de conserve de melci (şi, din câte cunoaştem noi, nici a unei alte
fabrici din ţară; recoltarea şi procesarea parţială a melcilor, acceptate pentru
partenerii români, au avut loc exclusiv cu capital privat, care nu a provenit
din privatizări asupra cărora să planeze suspiciuni de corupţie).”
Mircea Pricăjan (cunoscătorii ştiu cin e!) a lansat şi s-a lansat într-un nou proiect online de anvergură: Revista de suspans (felicitări şi baftă!). De ce? Pentru că „nişa aceasta, a literaturii de suspans, e uriaşă! Cererea e mare, oferta -
aşijderea! Revista de suspans este locul de
întâlnire.” Fair enough for a brand new start. În cuprinsul publicaţiei am descoperit şi o secţiune de film populată cu două articole. Cel mai interesant mi s-a părut acesta în care se vorbeşte despre un slasher optzecist care, susţine autorul recenziei, a trecut proba timpului - Pumpkinhead. Lucru pe care-l doresc şi Revistei de suspans!
CineIdeea acestei săptămâni abordează Amadeus, filmul care l-a făcut cunoscut pe Milos Forman în lumea snobilor de toate felurile. Invitat să comenteze această peliculă din perspectivă profesional-personală e Tiberiu Soare, dirijor al Operei Naţionale Bucureşti.
CineIdeea acestei săptămâni abordează Amadeus, filmul care l-a făcut cunoscut pe Milos Forman în lumea snobilor de toate felurile. Invitat să comenteze această peliculă din perspectivă profesional-personală e Tiberiu Soare, dirijor al Operei Naţionale Bucureşti.