„Somewhere, somehow everything comes with an expiry date. Swordfish expires. Meat sauce will expire. Even Glad Wrap will expire. I wonder if there's anything in the world that won't expire?” [Takeshi Kaneshiro (Cop 223) în Chungking Express, dir. Wong Kar Wai/1994))
Întrebarea e retorică. Nu există ceva care să nu expire. Totul, dar absolut totul, expiră. Chiar şi aerul expiră (glumind calamburistic, de-aia şi există formularea aer expirat, nu?), mărturie stând şi acest cadru, printre ultimele din Heat. Frânturile de abur, ce ies din pieptul unui De Niro muribund şi se topesc în atmosfera electrică, brăzdată de lumini fragmentare, despre asta dau seamă: nimic nu are termen de garanţie nelimitat.
P.S.: Post inspirat de o declaraţie (naivă) făcută recent de Alain Delon: „Nu Îl voi lăsa pe Dumnezeu să aleagă ziua morţii mele”. Se vede că nu a citit Scriptura cu luare aminte! Mă rog, nu era musai, putea să vadă 21 Grams unde apare citatul din imagine, relevant în discuţie pentru orice credincios, dar mă gândesc că Scriptura-i era mai accesibilă.
