Hello, stranger...

Hello, stranger...

This is a private blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

joi, 26 aprilie 2012

„Între Mann şi Marcello”

Maradona made a mess of his life after soccer in a way that suggested an authentic lost soul; the sheer violence of his explosion into slow-burn drug suicide and unbeautiful enormity implied a kind of honesty, broken though it might have been. Like all lost souls, he was trustworthy from a distance. Pele’s aftermath was the opposite. He kept it together, but in a way that seemed calculated and, when it wasn’t calculated, spiteful.” (Brian Phillips)


„...iar un copilandru (ceva mai copt decît viitorii antropologi) plîngea în hohote pe gazon din postura de rezervă, nebăgat în seamă de nimeni, deşi avea să fie rebotezat El Pibe d'Oro (Copilul de aur) peste numele lui real, Diego Armando Maradona, şi avea să intre în galeria marilor artişti (în ordine alfabetică, între Mann şi Marcello) [...]” (Filip Florian - Degete mici)

Întrebarea (ghiduşă) ar fi la care Mann şi la care Marcello face trimitere autorul? Michael sau Thomas? Mastroianni sau Lippi?

* Imaginile sunt din filmul dedicat de Kusturica prietenului său Diego Armando!