Hello, stranger...

Hello, stranger...

This is a private blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

marți, 20 noiembrie 2012

Cvasimilitudini (XLV)

Screenshot from The Wizard of Oz (dir. Victor Fleming/1939)
[uncredited directors: George Cukor, Mervyn LeRoy, Norman Taurog & King Vidor)

 Screenshot from Field of Dreams (dir. Phil Alden Robinson/1989)

Dacă primul nu are nevoie de prezentări, al doilea merită câteva cuvinte pentru a fi încadrat în context. Aşadar, Field of Dreams e un low-key fantasy în care fantomele unor faimoşi jucători de baseball se adună pe un teren din rărunchii statului Iowa ca să încingă miuţe precum în vremurile lor de glorie. Când se satură de alergătură sau când lucrurile devin messy, oldtimerii - printre ei şi venerabilul Burt Lancaster - se topesc într-o clipită în lanul de porumb la marginea căruia e construit terenul. Maestrul de ceremonii e un fermier aproape falit (Kevin Costner) care aude voci (If you bulid it, he will come). În loc să-l ducă la nebuni, familia îl ajută să urmeze îndemnurile venite din astral şi aşa începe povestea.

Paradoxal pentru unii, centrul de greutate al ansamblului epic nu e calibrat pe baseball sau fantome, ci pe trecerea inexorabilă a timpului şi a noastră prin el, pe cât de mult credem în ceva şi până unde suntem dispuşi să credem. Bine ţinut sub control şi extrem de angajant pe măsură ce acceptăm convenţia narativă, Field of Dreams e un film pe care M. Night Shyamalan şi-ar fi dorit să-l facă (a se citi strice), bazat pe un roman (Shoeless Joe de W. P. Kinsella) pe care Stephen King ar fi murit să-l scrie. Prin el bântuie şi spiritul lui Salinger, prezent de altfel într-o măsură mult mai consistentă în romanul inspirator. Deranjat, însă, de portretul ficţional nu prea flatant din carte, scriitorul a solicitat să nu fie „scos” în lume în forma aceea, iar producătorii s-au conformat. Totuşi, opoziţia sa nu a funcţionat şi la nivel... eteric!