Hello, stranger...

Hello, stranger...

This is a private blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Words like violence break the silence


David Mills: What do you got?
William Somerset: A dead dog.

John Doe: I didn't do that!

Mi-aduc aminte ca acum: la secvenţa asta lumea a râs. De fiecare dată reacția a fost aceeași. Publicul a râs. Poate și pentru că era un moment de liniște, un time out necesar după un tur de forță infernal, prima oară când se ieșea la lumină, into the great wide open, prima oară când revărsarea de apă și crime părea că va conteni. Era și o diluare dibace a tensiunii gata să se reverse dincoace de ecran. Fincher era un newcomer atunci, nimeni nu știa până unde e dispus să meargă. Nimeni nu anticipa celălalt potop.

La vremea difuzării în România, am văzut Se7en de vreo opt ori. Una după alta. De fiecare dată descopeream altceva, descifram sau aveam iluzia că descifrez noi sensuri. Știam replicile pe dinafară, mă poziționam de partea lui Somerset (Morgan Freeman într-unul din rolurile care i-au redefinit cariera, în siajul celui din Shawshank Redemption), dar Kevin Spacey și-al său John Doe mă cucereau invariabil (în definitiv, unele lucruri nu pot fi rezolvate decât prin acele metode, problema e cine ne dă dreptul să le folosim; răspunsul: nimeni), observam reacțiile celor din sală și găseam amuzant faptul că erau de fiecare dată aceleași în raport cu anumite scene. Cum spuneam: la asta lumea a râs. De fiecare dată!