Cvasimilitudini III.38 [How much is that doggie in the middle of the road?] (September's Marathon: Day 12)

Screenshot form The Long Goodbye (dir.: Robert Altman/1973)

Screenshot form Lazzaro Felice (dir.: Alice Rohrwacher/2018)

Cvasimilitudini III.37 [ It's a kind of magic] (September's Marathon: Day 11)

Screenshot from Beoning/Burning (dir.: Lee Chang-Dong/2018) 

Screenshot from Gisaengchung/Parasite (dir.: Bong Joon-Ho/2019) 

"Four is what...?" (101) [Mr. & Mrs. Bridge/1990] (September's Marathon: Day 10)

Un Ivory de încălzire, lansat chiar înainte de hiturile sale de la mijlocul anilor '90, o descriere onestă și emoționantă a unor vieți triste prinse în malaxorul istoriei și al propriilor reprimări. Joanne Woodward, monumentală. 

P.S.: Romeo and Juliet e cartea din primele două cadre. 

„All good people read good books” (September's Marathon: Day 9)

„It was the shark that saved me…” (Andreï Makine - Au temps du fleuve Amour)

(...)

În cartea asta, nu, nu în cea din cadru, asta e doar așa, o pistă falsă, referință în referință, așadar în cartea asta fabulos scrisă de Makine, așa cum scrie el de obicei, băieții, niște băieți din taiga, merg la cinema să vadă un film cu Belmondo, despre care nu știau exact dacă e italian sau francez, bărbat sau femeie, mă rog, nimic. Și se întâmplă să fie loviți în moalele capului de fascinație: ajung să vadă de 17 ori filmul acesta cu Belmondo în dublu rol: spion top class și scriitor de romane cu spioni top class. Devine filmul lor, iar Belmondo un model în toate articulațiile vieții de adolescenți pârliți. 

Mi-am adus aminte de ea în contextul ăsta al dispariției lui Belmondo și m-am gândit că n-ar fi rău să le facem, cărții lui Makine și filmului regizat de de Broca, un loc în rândul din față. „Căci timpul trece, se prea poate.”

Cvasimilitudini III.36 [Let's pretend...] (September's Marathon: Day 8)

Avem aici două cadre din două filme diferite de Adilkhan Yerzhanov - Адильхан Ержанов, unite de un element comun - inventivitatea. Primul se numește Laskovoe bezrazlichie mira/The Gentle Indifference of the World (2018), iar al doilea - Sary mysyq/Yellow Cat. Dacă vă ies în cale, nu le ocoliți. 

Omar Little (September's Marathon: Day 7)

Aka Michael K. Williams. Gone. In the morning.

Chiar el zicea că rolul gagsta-samuraiului din The Wire, cel mai bun serial tv făcut vreodată, l-a marcat așa de tare încât, la un moment dat, a pierdut contactul cu realitatea. El devenise Omar, el era Omar, personajul ficțional îi luase cu împrumut viața. 

Omar became an alter ego. A gay man who doesn’t like fancy clothes or fancy cars, doesn’t do drugs, doesn’t even curse and robs the most gangster drug dealers in the community. He’s an outcast, and I identified with that immensely. Instead of using it as a tool to maybe heal myself, I hid behind that. Nobody was calling Michael in the streets. Everything was Omar, Omar, Omar. I mistook that admiration. It felt good. But it wasn’t for me. It was for a fictional character. When that show ended, along with that character, I was clueless about how to deal with that. I crumbled. (de aici)

Dacă nu ați văzut The Wire nu prea văd cum ați putea bunghi ce zic aici și ce a făcut el acolo, dar asta nu e problema mea. Am postat aici despre dispariția sa, prin excepție de la regula proprie, mai mult pentru mine. Dacă se întâmplă să vă atingă și pe voi, good, așa și trebuie.

Cvasimilitudini III.35 [Sultry Poultry] (September's Marathon: Day 5)

Screenshot from Heart of Glass (dir.: Werner Herzog/1976) 

Screenshot from La cinquième saison (dir.: Peter Brosens & Jessica Woodworth/2012)