Gorzo (e)pistolar

Pe vremea când Andrei Gorzo era un (ne)muritor de rând și nu un respectabil & respectat critic de film, adică în urmă cu aproape 15 ani, omul nostru (aș putea spune din Havana, știu că-i plac şi filmul şi romanul, că doar sunt scrise de Graham Greene, one of his darlings) trimitea scrisori pe adresa unei reviste care, la ora actuală, se mai găseşte doar în colecţii: Noul Cinema. Având în vedere că tuturor ni s-a întâmplat asta cel puţin o dată în viaţă (eu, de pildă, am expediat nenumărate epistole către tot felul de publicaţii cu profil rebusistic, unele m-au şi publicat, altele mi-au răspuns la Poşta redacţiei, respectiv ignorat), n-aş putea spune că descoperirea e o mare surpriză.

Surprinzător e faptul că încă de la vârsta aceea, fragedă, presupun eu, Gorzo combătea cu aplomb şi demonstra o solidă cultură cinematografică, atuuri care-l scoteau din mulţimea de fete şi băieţi care cerea fotografii sau postere cu Tom Cruise, Richard Gere sau Jennie Garth (Kelly din Beverly Hills 90210), atuuri remarcate, de altfel, şi de responsabilul de rubrică, Dumitru Solomon. Care, totuşi, nu se poate abţine să nu-i recomande o dietă mai săracă în epitete (impecabil, uluitor, magistral etc.), repetate mult prea des!

Aşadar, dacă vă interesează frânturi din opiniile dense/condensate ale unui Gorzo aflat la început de drum (peste un an şi-un pic, în '96, va deveni colaborator permanent al revistei, numai că, în anul următor, NC va sucomba, concurenţa cu ProCinema fiindu-i fatală) despre Psycho, The Birds, Vertigo (se pare că, în vara lui '94, autorul făcuse o supradoză de Hitchcock), Sleuth, Lenny, Gandhi, Scent of a Woman, varianta Pacino sau Schindler's List, daţi dublu click pe imaginea din mijloc. Aşa, ca fapt eminamente divers, în numărul cu pricina (1/1995), ALS cred că are o cronică la un Ivory (Howards End sau The Remains of the Day, nu mai reţin exact, dar fac update-ul spre seară, când ajung acasă!).

Update (luni, 19 oct., ora 8 PM): Am ajuns acasă, am verificat și verdictul e as it follows: memoria mea are grabnică nevoie de un upgrade. Asta deoarece încurcă foarte des lucrurile, iar în acest foarte particular caz realitatea e aşa: ALS are o cronică la un Ivory (The Remains of the Day), însă ea apare în numărul din noiembrie 1994 nu în cel din ianuarie 1995.