În Inside Llewyn Davis, ca-n aproape orice film al fraţilor Coen (sunt doar doi, ar fi fost prea de tot să fie 3), tot ce se întâmplă este important. Esenţial. Pentru că, faţă de alţii care pun diluant, ei esenţializează povestea. O comprimă cu sens. Sau cu mai multe.
Numai că în Inside Llewyn Davis, spre deosebire de alte filme ale fraţilor Coen, tot ce este esenţial are multiplu de 3. Număr prim, de altfel. La fel ca 2 (Ethan & Joel).
Poftiţi de priviţi, dară (le-am aşezat în ordine cronologică)!
Poftiţi de priviţi, dară (le-am aşezat în ordine cronologică)!
The 500 Miles sequence
The sidekick freaks
Please Mr. Kennedy exquisite sequence
Speaking of which!
Poate v-aţi fi aşteptat ca momentul ăsta (nu voi pregeta nici o clipă să-l laud!) să ocupe în un spaţiu mai amplu în scenariul fraţilor Coen, avându-i în vedere complexitatea. Eronat! Asta e tot ce veţi găsi:
Cinci cuvinte: And they perform the song: Atât! Esenţializare în formă pură. Sau la apogeu.
The journey (involving three grumpy men and a sleepy cat)...
...and the true & the incredible journey (because everything has a beginning & an end)
Şi review-ul, în caz că...