Vacanze in Val Trebbia, un film autobiografic din 1980, deschis psihanalizei, dens (are doar 50 de minute), polinucleal, conține mai toate temele pe care Marco Bellocchio le-a dezvoltat ulterior & recurent. Credința, de pildă, se sprijină pe doi piloni, lumea monahală și figura christică, dispuși, de regulă, în antiteză.
În Vacanze... sunt străfulgerări anamnetice din copilărie, în Sangue del mio sangue, lansat 35 de ani mai târziu, asistăm (în prima parte) la agregarea unui conflict pornit din înțelegerea unilaterală a dogmei. Nu ar trebui să mire, așadar, că unele cadre sunt aproape identice: de la topografia sălbatic-hidrografică la diverse reprezentări sau ipostaze ale sfințeniei (ori a opusului ei). Postez mai jos, împerecheate, aceste cvasimilitudini.
---
