Fratele meu a găsit, după îndelungi căutări prin pod, dulapuri şi alte cotloane, colecţia revistei Noul Cinema, colecţie pe care o credeam definitiv şi irevocabil pierdută. La începutul lui ianuarie, când i-am dat quest-ul, a raportat negativ. "O plăteşti ca nouă, ţi-e clară treaba asta, nu?", i-am spus. A încuviinţat (la telefon). Trebuia să aibă grijă de ea, conform unei înţelegeri datând din secolul trecut. Până la urmă, s-a mai gândit, s-a mai învârtit, a reluat căutările şi a ajuns să-mi însenineze ziua. Partea a doua a misiunii e cea mai simplă: să mi-o aducă! Luna viitoare, a zis el...
Thank you, bro. I'm proud of you!