Rafinatul cinefil Ionuţ Mareş spune despre acest scurtmetraj, al doilea în filmografia lui Bahrani, că „este atât o critică indirectă a societăţii de consum, cât şi povestea,
spusă cu umor şi inteligenţă, «existenţei» unei pungi care călătoreşte
(ajutată de vânt, evident), regretă despărţirea de cea care i-a dat
viaţă şi un rost (femeia care a luat-o din magazin), se bucură de
libertate, se îndrăgosteşte, pentru ca, în final, găurită şi ajunsă pe
fundul oceanului, să nu-şi dorească decât să scape de insuportabila
nemurire.”
Găsiţi aceste consideraţii, alături de un portret extins şi comprehensiv făcut acestui tânăr cineast american* pe Marele Ecran, unul din blogurile pe care mai scrie Ionuţ. Vă sfătuiesc să citiţi. Lectura ajută... ;)
Eu mai spun „decât” două lucruri:
1. „Vocea” pungii e asigurată de monumentalul Werner Herzog, care a mai făcut un gest de curtoazie, incluzând filmul ca bonus pe ediţia canadiană a dvd-ului pentru My Son, My Son, What Have Ye Done.
2. Dacă tot ce vă vine în minte pe căi asociative e celebra (şi infama, pentru că manipulează fără jenă) secvenţă din American Beauty, then think again, my friends! E clar că nu sunteţi în locul potrivit, recte aici...
* Previous installments in Ramin Bahrani's week on Cinesseur
1. „Vocea” pungii e asigurată de monumentalul Werner Herzog, care a mai făcut un gest de curtoazie, incluzând filmul ca bonus pe ediţia canadiană a dvd-ului pentru My Son, My Son, What Have Ye Done.
2. Dacă tot ce vă vine în minte pe căi asociative e celebra (şi infama, pentru că manipulează fără jenă) secvenţă din American Beauty, then think again, my friends! E clar că nu sunteţi în locul potrivit, recte aici...
* Previous installments in Ramin Bahrani's week on Cinesseur