Will McAvoy (Jeff Daniels)
Don Keefer (Thomas Sadoski)
MacKenzie McHale (Emily Mortimer)
Charlie Skinner (Sam Waterston)
Am făcut la repezeală o analiză de conţinut a acestui episod, de departe cel mai bun şi emoţionant, dar nu într-un sens cheesy, din toată seria (including season 1). Era imperativ. Rezultatul e necruţător prin relevanţa sa: trust (încredere) apare de 8 ori. De fiecare dată asociat cu acelaşi set de valori. Imediat după, nuance (5). Moral, de exemplu, a cărui prezenţă în contextul difuzării unor informaţii măsluite, falsificate, e ca apa pentru ciocolată, se regăseşte de doar 4 ori şi strict ca adjectiv. Trust e depăşit doar de lawyer (11), însă acesta e
favorizat de pivotul narativ care e ancheta pe care avocaţii trustului ACN o desfăşoară printre
protagoniştii implicaţi în evenimente (inspirate dintr-un caz celebru, „Tailwind operation”).
Sarin nu e cuvânt-cheie, şi chiar dacă ar fi fost, nu ar fi contat, fiindcă şi-a pierdut deja statutul. E pretext, iar un pretext poate fi invocat de câte ori e nevoie (chiar şi de 24 de ori, număr logic, de altfel, dacă ne gândim la condiţiile enunţate mai sus). Totul este, deci, o chestiune de încredere. Încrederea în buna credinţă a unor persoane şi încrederea în spiritul de echipă, sinonimă, de altfel, cu solidaritatea. Prima generează ceea ce avocaţii numesc institutional failure, termen însuşit apoi şi de McAvoy şi repetat de vreo 5 ori, a doua la restabilirea ordinii fireşti, a normalului pus între paranteze de efectele paradoxale ale abuzului de încredere.
Sarin nu e cuvânt-cheie, şi chiar dacă ar fi fost, nu ar fi contat, fiindcă şi-a pierdut deja statutul. E pretext, iar un pretext poate fi invocat de câte ori e nevoie (chiar şi de 24 de ori, număr logic, de altfel, dacă ne gândim la condiţiile enunţate mai sus). Totul este, deci, o chestiune de încredere. Încrederea în buna credinţă a unor persoane şi încrederea în spiritul de echipă, sinonimă, de altfel, cu solidaritatea. Prima generează ceea ce avocaţii numesc institutional failure, termen însuşit apoi şi de McAvoy şi repetat de vreo 5 ori, a doua la restabilirea ordinii fireşti, a normalului pus între paranteze de efectele paradoxale ale abuzului de încredere.
Red Team III e un episod scris de Sorkin şi, prin ce ştie ironie contractuală, regizat de un Hemingway*. Stilul scriiturii, ritmul alert şi senzaţia acută de imediateţe amintesc însă de celălalt Hemingway, de unde şi impresia e că lucrurile stau cumva invers: Ernest H. a bricolat scenariul, iar Sorkin s-a ocupat de regie.
Mă întrebam săptămâna trecută ce ar putea să mai facă Sorkin să ne ţină în poveste după ce a dat în vileag deznodământul. Ei bine, face minuni. De-aia vin şi zic: I trust Sorkin no matter what and I love Hemingway...
Mă întrebam săptămâna trecută ce ar putea să mai facă Sorkin să ne ţină în poveste după ce a dat în vileag deznodământul. Ei bine, face minuni. De-aia vin şi zic: I trust Sorkin no matter what and I love Hemingway...
Leona Lansing (Jane Fonda) in The Newsroom, season 2, episode 7 (Red Team III/dir. Anthony Hemingway*)