Enchanted April [Day 29] Cross(all)over cehovian

A History of Violence (dir.: David Cronenberg/2005)

Enchanted April [Day 28] What's in a frame?*

Ziua pornește de la acest splendid cadru fassbinderian și - inevitabil, inconturnabil, irevocabil - se sfârșește tot cu el. E nec plus ultra-ul zilei. 

* „If the frame is doing its job correctly, it’ll disappear” (Karraker)

Enchanted April [Day 27] Kawashima

Screenshot from Shitoyakana kedamono / The Graceful Brute (dir.: Yûzô Kawashima/1962)

Cahiers... îi dedică o pagină în numărul pe aprilie curent, las aici un fragment relevant pentru a vă forma o imagine. 

Am găsit și pe kg o secțiune - Nine Overlooked Japanese Filmmakers - care include o parte din filmele acestui cineast iconoclast & prolific. Cele mai relevante producții ale sale sunt situabile undeva între antropologie și exploitation. Cahiers... a scris despre el cu ocazia reeditării (în Franța) pe dvd/blu ray a trei titluri (menționate în articol). 

Enchanted April [Day 26] „All good people read good books”: He's our Shepard through the hard times and the good

So... we have to praise him like we should.

Ăsta e genul de semnal editorial pe care nu-l veți băga în seamă. Că așa sunteți voi. Prinși cu viețile voastre. Your problem(s), not mine!

Already in my pocket.

Enchanted April [Day 25] Eleganță & stil de adresare, circa 1924

 Nu te duci peste om cu parul să-i rupi oasele, îl întrebi frumos!

Screenshot from Three Women (dir.: Ernst Lubitsch/1924)

Enchanted April [Day 24] A bit too Mu(n)ch

Mi-a arătat/trimia Andrew posterul unui film chinezesc anunțat recent în completarea selecției din Un Certain Regard 2023. 

I-am zis că-l găsesc très munchian. A fost de acord. Putea să nu fie? 

Enchanted April [Day 23] Red, red dot, stay close to me

Screenshot from The Man in the Woods (dir.: Noah Buschel/2020)

O continuare necesară pentru o miniserie de autor ;)

Enchanted April [Day 22]: When Clarke met Kubrick

Pe 22 aprilie 1964, Kubrick și Clarke se întâlnesc în New York, la Plaza Hotel. Potrivit acestuia din urmă, au vorbit vreme de opt ore bune despre science fiction și cărțile sale, în particular, din care SK voia să scoată un film. Întâlnirea a fost propusă de Kubrick într-o scrisoare trimisă pe 31 martie:

Nu s-a pierdut vremea și patru ani mai târziu a apărut brandul 2001: A Space Odyssey.

Filmul e unul dintre puținele care, în acea epocă, plonjează direct in media res, abolind, s-ar putea spune, genericul de început. Practica a devenit regulă abia prin anii '90. 

Apropo de asta: deși au lucrat împreună la scenariu, cartea care a ieșit în același timp cu filmul are un singur autor ;)

(sursă foto: Getty Images)

Imaginea asta e de la filmări, nu de la întâlnire. 

Enchanted April [Day 21] De/cadență

Pentru Tarantino succesiunea asta de cadre din Barbie e balsam pe rană. Sau pe obsesie, cum doriți. De altfel, pe net circulă o inspirată memă de profil. 

 

Enchanted April [Day 20] Monica, noaptea, după eclipsă, în plină aventură

Last station before Red Desert: Château en Suède.

Regie: Roger Vadim (1963)

---

Imagine: Armand Thirard

Cum care Monica?

Enchanted April [Day 19] "Four is what...?" (123) [Enys Men/2022]

 

Regizor: Mark Jenkin

Enchanted April [Day 18] Cvasimilitudini III.70: Despre cele ascunse vederii

Screenshot from Portrait de la jeune fille en feu (dir.: Céline Sciamma/2019)

Screenshot from Atlantide (dir.: Yuri Ancarani/2021)

Enchanted April [Day 17] Florinda

La primul ei film.

Un film de Nadine Trintignant: Le voleur de crimes. Din 1969. 

Ce mi-a mai reținut atenția a fost acel tablou. Autorul e un pictor argentinian, Nicolás García Uriburu, deși pe generic e trecut Uruburu (un typo probabil, care, de fapt, trimite spre numele unei specii de păsări răpitoare din Anzi). Sonoritatea trimite, de asemenea, spre Ouroboros, simbol pe care nu trebuie să-l explic eu. 

Nadine Trintignant e o cineastă ce trebuie reconsiderată, cel puțin eu am de gând să fac asta. Cât despre Uriburu, vă veți mai întâlni cu el pe drumul ăsta.

Enchanted April [Day 16] Un premiu inexistent pentru un poster de atârnat pe perete

Premiul (neinstituit) pentru cel mai bun poster al săptămânii se duce către ce se vede mai sus: Chleb i sól, debutul polonezului Damian Kocur în lungmetraj. Elegant, minimalist, eliptic, subtil așa cum îi stă bine unui vehicul de promovare. Așa cum, de altfel, ar trebui să fie și postarea de față. Ce atâtea detalii și informații pletorice? Ce este important s-a spus.

P.S.: Polonezii ies mereu la interval cu tipi d-ăștia prodigioși, problema e că se pierd apoi în labirintul propriei faime. De pildă, ce mai știți de Bartosz M. Kowalski? A început tare, a dat-o apoi în horror. Nimic la același nivel. 

Enchanted April [Day 15] „He is not here; for He is risen...”

Fiți buni!

Dacă nu știți care-i calimera pe-aici în aprilie, iată un hint. 

Enchanted April [Day 14] Well, it's Friday!

Enchanted April [Day 13] Cvasimilitudini III.69: Saints & demon(k)s

Vacanze in Val Trebbia, un film autobiografic din 1980, deschis psihanalizei, dens (are doar 50 de minute), polinucleal, conține mai toate temele pe care Marco Bellocchio le-a dezvoltat ulterior & recurent. Credința, de pildă, se sprijină pe doi piloni, lumea monahală și figura christică, dispuși, de regulă, în antiteză. 

În Vacanze... sunt străfulgerări anamnetice din copilărie, în Sangue del mio sangue, lansat 35 de ani mai târziu, asistăm (în prima parte) la agregarea unui conflict pornit din înțelegerea unilaterală a dogmei. Nu ar trebui să mire, așadar, că unele cadre sunt aproape identice: de la topografia sălbatic-hidrografică la diverse reprezentări sau ipostaze ale sfințeniei (ori a opusului ei). Postez mai jos, împerecheate, aceste cvasimilitudini. 

---

Enchanted April [Day 12] Désenchanté

Te uiți în jur și te gândești că titlul acestui film ar fi sunat mult mai bine așa.

Prelucrarea îmi aparține. Titlul orginal era Adieu les cons. Vast program, vorba aia. 

Și un corolar.

Enchanted April [Day 11] Sabzian vs. Kiarostami

 

Enchanted April [Day 10] Ca mutu' și (ab)surdu'

Aveam pregătită pentru intrarea (wink, wink) de astăzi o însemnare din jurnalul lui Kafka. Mă țin de plan, ba chiar plusez, fiindcă în materie de absurd viața ne oferă resurse ienpuizabile. Cum e și dialogul de mai jos (cu mine în el).

Un coleg din biroul alăturat: Întreabă-ți colega de birou când e ziua ei.

Eu (mimico-gestual): Poftim? Da' întreab-o tu, care e faza?â

Colegul: Hai, întreabă tu, te rog!

Eu către colegă: Când e ziua ta?

Ea: Anul ăsta?

Eu: Nu, în 2050. Știi?

Ea: Păi cred că tot în aceeași zi cade.

Eu: Perfect!

Ea: Deci îți zic anul ăsta sau în 2050?

Eu: Și, și.

Ea: 25 august.

Eu: Perfect!

E atât de flawless & cursiv & hipersilabic că l-aș putea încadra fără dureri de cap în această rubrică mereu vitregită. 

--- --- ---

Și-acum, că ați fost cuminți și ați citit tot, direct din jurnalul lui Kafka (100 + 1 ani de la acel moment):

Enchanted April [Day 9] Florii y nada mas

Enchanted April [Day 8] Cvasimilitudini III.68: The Moon Has Always (at least) Two Faces

Dale Evil Cooper was right (once again): The cow jumped over the moon.

Screenshot from La voce della Luna (dir.: Federico Fellini/1990)

De aici.