Hello, strangers!

Hello, stranger...

This is a private (from time to time) blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

09 mai 2009

Wolke 9: "rozul iluzor" al "vârstei a treia"

Traducerea titlului în românește - Norul 9 - produce asocieri bizare în capul meu. De pildă, Bryan Adams (Adasm ar fi sunat mai k lumea, măcar la jocuri de cuvinte era bun), canadianul cu voce light-gâjâită, ajuns megacelebru cu Everything I do (I do it for you), inclus(ă) în coloana sonoră a Robin Hood-ului cu Kevin Costner (după 19 ani, Russell Crowe va fi noul prinț al hoților din ținutul Nottingham), avea la sfârșitul anilor '90 o altă melodie de succes relativ mondial intitulată... Cloud Number 9.

Nu se aude în film, de altfel în tot filmul nu se aude nici măcar un diez, deci asocierea ține doar de creierul meu expus unor stimuli veniți de-a valma de-a lungul vremii. Nu vreau să vă stric complet plăcerea de a-l vedea, exprimându-mi aici punctul de vedere. Încerc doar să vă ațîț curiozitatea așa cum v-am obișnuit (sper), publicând câteva eye candies.










Totuși, îmi vine greu să mă abțin, așa că mai adaug câteva cuvinte. Pentru unii, CSVD poate fi grețos (scene de sex cu bătrâni? vaaai, oribil...!). Pentru alții, emoționant și șocant prin brutalitatea pe care ne-o livrează Andreas Dresen (nu am mai văzut nimic de el, înțeleg că nemții îl consideră un Mike Leigh al lor, pesemne au și motive). În mod normal, la ăștia mai tineri mă refer acum, și la mine așadar, singurul șoc care ar trebui conștientizat până în ultimul pixel cerebral (nu știu dacă există așa ceva, da' înțelegeți voi unde bat) e șocul viitorului.

Dacă nu colapsează planeta între timp (o şansă rezonabilp ar fi să crăpăm prematur) bătrânețea ne așteaptă pe toți. Ni se transmite asta fără formalisme și false precauții sau pudori. Meditativ, cinstit și (auto)ironic e filmul ăsta. Ironia, cel puțin aia detectată de mine, începe pe carcasa dvd-ului și continuă în interior cu meniul. Ambele înveșmântate în roz, un roz învecinat cu violetul iluziilor din amurg. Cam ca în Love Among the Ruins (Katharine Hepburn & Laurence Olivier), cu precizarea că povestea de-acolo e spusă cu mai multă duioșie și fără... nudidate!.

3 comentarii:

rockitza de plumb spunea...

Vazut si placut :)

Anonim spunea...

fara sa-ti cer permisiunea, i-am dat lui serban foartza link la aceasta postare... sper sa nu te superi! (?)

djerzinski spunea...

el să nu se supere, că eu nu am de ce! eu sunt flatat și zic merci :)