TIFF 8 începe vineri. Nu voi lua parte ["...and the hardest part was letting go not taking part", zic băieții de la Coldplay], numai că versurile nu mă nimeresc prea tare, fiindcă nici nu mi-am propus să iau parte. Am plecat din Cluj, în 2002, adică în anul în care se întâmpla ediția princeps. Am fost în 2003, câteva zile, doar pentru că am avut ocazia și pentru că îmi era dor de cinematograful Arta, small & cosy, locul în care mi-am continuat pasiunea de filmgoer în orașul, pe vremea aceea funariot. Între timp, mi-a trecut și dorul de Arta și cheful de a mă înghesui în alte săli mai mult sau mai puțin pregătite pentru puhoaiele de spectatori (chiar dacă are și îmbulzeala farmecul ei).
Apoi, o bună parte din filmele care vor fi proiectate anul acesta le-am văzut (sau le dețin pe diverse suporturi). Vorbesc aici de lungmetraje, firește. Post-TIFF, câteva pelicule vor ajunge și la București sub forma unui best of, deci altă ocazie de a prinde ce merită prins. Unul singur ar fi motivul pentru care aș bate drumu' Clujului: Polițist, adjectiv! Nu de alta, dar acesta va fi câștigătorul Marelui Premiu, prin urmare îmi justifică efortul. O spun acuma, înainte ca aluatul să dospească, uitându-mă în viteză pe lista producțiilor înscrise în competiție. Îmi iau, totuși, o marjă de eroare, mai mult de fandoseală și zic: a doua opţiune pentru marele premiu e Alle Anderen (Ursul de Argint pentru Cea mai Bună Actriţă, Marele premiu al juriului, Femina Film Prize - Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2009).
P.S.: O chestiune administrativă foarte importantă: în urmă cu două zile am făcut cuiva cadou un tricou cu însemnele acestui blog (header + adresă web). Ediție unică. Ideea mi-a fost sugerată în glumă, inițial nu mi se părea de efect, finalmente am pus-o în practică și a funcționat. Vorba cadorisitei, căreia îi mulțumesc pentru că îl poartă - "acum ar putea avea efect de bumerang".
Ieri, într-un anume context, tricoul a fost observat de un blogger cu nume oarecum similar Capitalei patriei (pe care o dorește verde). Omul a fost încântat, spunând că va recurge și el la manevră. Evident, pentru a-și promova opera din virtual. În concluzie, dacă veți remarca în perioada imediat următoare o epidemie de tricouri care fac vizibile bloguri mici și mari, rețineți, vă rog, că de-aici a pornit totul. Și că, la fel ca în orice revoluție, idealurile nobile au fost deturnate. E posibil, însă, să mă mișc și eu mai cu talent și să pun de-o campanie de promovare cum alta n-a mai fost! Sau nu.
5 comentarii:
ar fi o mare bomba sa nu triumfe 'politist, adjectiv' la tiff. poate chiar mai mare decat cea din finala ligii campionilor! ;))
vax!
cine nu vine la tiff - iar editiile de la 2 la 8 au fost din ce in ce mai bune - misses 90% of the fun...
ps eu kiar nu pot intelege placerea solipsista de a vedea filme de unu singur: it's much worse than eating alone (which can be practical).
remember daney? ;)
sa-nteleg ca sunt singurul pasionat de fotbal & film pe aici...
@als: sunt egoist cu deschidere, las locul meu din sală altora ;) în plus, sunt din ce în ce mai asocial şi intolerant faţă de compania pe care nu o pot selecta.
however, a vedea filme singur acasă e o experienţă ce nu poate fi întrecută decât a le vedea singur în sala de cinema. mi s-a întâmplat o dată şi mă simţeam ca Gotti în cinematograful său personal. la un moment dat mă căutam de armă :)))
revenind la experienţa în sine, partea proastă ar fi să nu am cu cine discuta afterwards. thank's God, it's not the case!
@pantacruel: despre anti-isprava manchesteriană nu aș vrea să vorbesc nici aici, nici aiurea. sper să-mi înțelegi și să accepți opțiunea ;)
pt mine, placerea de a vedea un film asa cum a fost el gindit (= pe ecran mare + pe pelicula) bate inconvenientul de 'a nu putea selecta compania' :)
(e drept insa k eu vad filmele doar la proiectiile de presa sau in festivaluri...)
Trimiteți un comentariu