Pentru cunoscători, Madeo aka Mother (r. Joon-ho Bong/Coreea de Sud/2009) ar putea trece drept o continuare a zguduitorului Memories of Murder (2003), faux policier în stil Se7en, filmul care l-a propulsat pe autor în galeria regizorilor asiatici de care nu mai poţi face abstracţie. Evident, chestiunea sequel-ului e discutabilă. Similarităţi există, însă eu nu le găsesc suficient de stridente pentru a stabili o conexiune atât de evidentă. Dacă Joon-ho Bong a împrumutat sau adus ceva din Memories of Murder, atunci umorul absurd e acel element ce sare în ochi ca uleiul încins. Mother e, înainte de orice altceva ar putea fi, un fel de tragedie delicat asamblată în cofrajul unei comedii, o dovadă, poate, că treaba cu hazul de necaz e universal valabilă. Nu o să vă furnizez detalii despre subiect (găsiţi aici), ci o să spun că dacă n-aţi văzut până acum nici un film de Joon-ho Bong (Gwoemul aka The Host e cel mai cunoscut prin părţile astea de lume) ar cam fi cazul. Altfel, cu tot respectul, nu văd ce aţi căuta pe acest blog.
(la TIFF 2010, Mother a fost inclus în secţiunea Supernova)
(la TIFF 2010, Mother a fost inclus în secţiunea Supernova)