Long story short: Mihnea mi-a trimis pe fb nişte linkuri cu câteva dintre montajele sale inspirate de elementele comune ale unor filme altfel diferite ca gen sau structură. Un fel de video-cvasimilitudini, dacă doriţi, adică ceea ce m-am lăudat eu că fac în urmă cu un secol şi n-am mai făcut. Mi-au plăcut, au vână şi substanţă, semn că el are ochi pentru detalii (şi timp pentru a le pune laolaltă), drept pentru care i-am propus să contribuie aici cu acest tip de special guest post-uri. A acceptat, m-am bucurat, i-am mulţumit, şi iată-ne, deci, în faţa primului rezultat.
Ladies and gents, here's the first installment of The Visual Showdown: Only God Forgives (dir. Nicolas Winding Refn/2013) vs Enter The Void (dir. Gaspar Noé/2009)! Asian Taboo by Mihnea Ştefan Avram. Kudos!
Ladies and gents, here's the first installment of The Visual Showdown: Only God Forgives (dir. Nicolas Winding Refn/2013) vs Enter The Void (dir. Gaspar Noé/2009)! Asian Taboo by Mihnea Ştefan Avram. Kudos!
«Deconstrucție:
Pe fondul senzualității specifice Orientului, două povești își descurcă ițele și se împletesc într-un amalgam de tabuuri, violență și cărări interioare.
Ca orice aventură, totul începe cu un preludiu incitant, având ca decor un oraș care nu doarme și care promite plăceri ascunse.
La fel ca în teoriile lui Freud, mamele au un rol principal în exprimarea sexualității propriilor progenituri, cu frații și surorile pe un plan secundar.
Nici un drum nu există fără elemente le de legătură, holuri și tunele. Într-unul evocă latura fizică a călătoriei, iar în celălalt spiritualitatea interioară.
Mâinile au un rol important în viaţa noastră: asigură unul din simțurile cu care sondăm lumea și, desigur, sunt un element activ prin care ne îngăduim extazul.
Bonus: femeile care vând sex. O formă de egoism servită pe platoul masculinității. Dar nu întotdeauna totul e permis.» [Mihnea Ştefan Avram]