Hello, strangers!

Hello, stranger...

This is a private (from time to time) blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

08 septembrie 2012

Venice, last days (2)


Cu dedicaţie de la algernon, o parte din conferinţa de presă susţinută de sfânta treime care vertebrează The Master: P.T. Anderson, J. Phoenix şi P.S. Hoffman. Sigur că e important, chiar crucial pe ici, pe colo, ce spune Anderson despre filmul ăsta, însă spectacolul e în dreapta sa: J. Phoenix - the fidget widget. De altfel, el n-a fost nici o clipă în firea sa, fiind huiduit copios de presa italiană pentru că a stat foarte puţin la poze.

În completare, o dedicaţie şi de la mine - un post mai vechi, dar foarte la zi - în contextul în care, zice alg, The Master n-are cum scăpa Leul de Aur.

Şi un P.S. tot de la alg
E deja un loc comun, însă orice regizor care se respectă şi îşi respectă statutul/publicul, iar Anderson e în categoria asta, lucrează constant cu o mână de oameni de nădejde (actori şi tehnicieni). Robert Elswit a fost director de imagine la toate cele 5 lungmetraje ale sale (dintru ale sale). În momentul în care a început să toarne The Master, Elswit era deja implicat în The Bourne Legacy (bad choice, imao), aşa că Anderson s-a orientat către Mălaimare Jr., alegere excelentă, pentru că imaginea e minunată, parte esenţială a ritualului de seducţie. Apropo, scrie şi pe imdb, deci nu vă spun cine ştie ce mare secret, deşi aici s-a discutat mult şi aplicat pe subiect, The Master e primul film în ultimii 16 ani tras cap-coadă pe 65 mm cu Panavision, chestie care probează încă o dată competenţa operatorului român (chiar sunt mândru de el, mi se întâmplă mai rar cu ai noştri) şi care ar putea însemna un turning point decisiv, sper că nu am comis un pleonasm, în cariera lui (eu îl văd nominalizat la Oscar pentru jobul ăsta). Ne revedem după 7 pm, ora locală la care e programată festivitatea de premiere.