Ceasul de mână folosit de Joseph - Gordon Levitt (Young Looper Joe) pentru a ajunge la rendez-vous-urile lui criminale.
Surâsurile abia schiţate de Qing Xu.
Coolness-ul de patriarh hârşit în rele al lui Jeff Daniels (altfel, un bad guy destul de unidimensional, dacă pot zice aşa).
Broscuţa-alarmă folosită (şi) pe post de fuck call.
Franceza de baltă a aceluiaşi Gordon-Levitt şi familia lexicală a cuvântului ravin
Şi, desigur, ideea filmului, care în forma sa iniţială era mult mai simplă şi coerentă.
P.S.: În Looper (dir. Rian Johnson, tipul care ne-a dat incongruentul şi inclasabilul Brick), Bruce Willis e la a treia călătorie în timp la căpătul căreia îşi vede moartea cu ochii (prima dată s-a întâmplat în Twelve Monkeys, a doua în The Kid). Asta dacă nu pun la socoteală şi The Sixth Sense, unde e cam în aceeaşi ipostază!