Screenshot from Amour (dir. Michael Haneke/2012)
Nu le-am numărat fiindcă numai asta n-am mai ajuns să fac, să număr uşile din filme!, dar bazându-mă strict pe memoria vizuală pot spune fără drept de tăgadă că, în 2012, cele mai multe uşi deschise sau închise, încadrate evident simetric, le-am văzut în Amour-ul lui Haneke şi Moonrise Kingdom-ul lui Wes Anderson. Mă încearcă din perspectiva asta un fel de sentiment bergmanian al fiinţei!