La ora asta, caravana rulează agale prin suburbiile Parisului în vreme ce lumea bună aşteaptă intrarea triumfală pe Champs-Élysées, cândva după căderea întunericului, că doar e ultima etapă a ediţiei centenare, o etapă de protocol care trebuie celebrată ca atare. Vor fi zece ture în jurul Place de Etoile şi, în loc de clasica sosire la Arcul de Triumf, se va sosi Champs-Élysées, cum spuneam, dar în nocturnă (altă premieră absolută). Noaptea sprinterilor se va încheia pe la 10.30, dar jocurile sunt făcute: se ştie şi învingătorul - Christopher Froome -, cu atât mai mult se ştie şi ocupantul ultimului loc (îl voi nominaliza aici fiindcă de el nu vorbeşte nimeni: Svein Tuft, un canadian de 36 de ani, aflat la 4 ore şi jumătate în urma liderului.
Într-un fel, şi filmul chinezului Xiaoshuai Wang e tot despre perdanţi: un tip din provincie venit în Beijing ce-şi câştigă pâinea, pardon!, orezul cel de toate zilele, cu un job de curier, şi un puşti de liceu ce caută să intre deopotrivă în graţiile unei colege şi a unei găşti de bikeri. Motiv pentru care îi fură celui dintâi bicicleta... Teenage angst, alienare urbană, tensiuni sociale: toate acestea sunt prinse în ramele unui realism sec şi crud, tributar celui din Ladri di biciclette, filmul din care ciupeşte şi ca subiect.
Screenshots from Shiqi sui de dan che/Beijing Bicycle (dir. Xiaoshuai Wang/2001)