Hello, strangers!

Hello, stranger...

This is a private (from time to time) blog for my cinematic obsessions and scintillating (one-sided) reflections about movies. Feel yourself at home!

20 ianuarie 2011

For my eyes only & for your consideration


Cartea pe care mi-o doream cadou de Merry Christmas a ajuns, în sfârşit, în mâinile mele. Dovada e şi fotografia de mai sus în care Monica se prezintă într-o ipostază ofertantă. Evident, mai sunt şi altele, multe altele, una mai aţâţătoare decât cealaltă (albumul, fiindcă în esenţă, un album e, conţine fotografii semnate de 32 artişti, de la Jean Baptiste Mondino şi Bettina Rheims la Francesco Escalar şi Helmut Newton, my favourite), numai că mai mult de-atât n-am de gând să spun sau să arăt.

Îl las pe Tornatore, care în cuvântul înainte dedicat muzei sale inspiratrice, zice aşa: Tutti i colori della natura, i bianchi, i neri, i grigi, potranno ridisegnare la sua pelle al culmine di qualunque funambolismo cromatico. Le prospettive e le geometrie compositive plasmeranno la forma del suo corpo allo strema dei loro prodigi visuali. L'intuito e la sensibilità degli artisti sapranno distillare le più personali interpretazioni del suo viso. Inutilmente. Perché Monica resterà sempre Monica. Non esistono maschere che possano transfigurare la sua classe. Lei non sarà mai una, nè nessunna nè centomila, é la Bellucci e basta.

După ce vezi fotografiile nu poţi decât să-i dai dreptate, deşi eu ştiam astea de vreo 15 ani.

Credite foto: Monica - Richard Avedon, eu protejând-o pe Monica - none of your business.