Acesta e epigraful cu care porneşte la drum şi sub semnul căruia stă Cosmopolis-ul lui David Cronenberg. Apropo: Maps to the Stars e la orizont! Mi-am adus aminte de acest citat uitându-mă la Wrong Cops, film în care şobolanul chiar devine un fel de valută. Ironia e cât casa, deşi ţinteşte în altă parte.
În ultragratuitul, deci cu atât mai amuzantul exerciţiu de stil meşterit de Quentin Dupieux, unul dintre poliţiştii corupţi (vorba vine, ei sunt doar nişte ţâcniţi care abuzează de poziţia pe care o au fără să întindă excesiv coarda), ascunde marijuana pe care o trafichează în şobolani împăiaţi. Chipurile, ca să nu bată la ochi. Adevărul e că metoda asta e de o discreţie maximă... Dar astea sunt personajele lui Dupieux: pendulează lejer între prostie şi ţăcăneală simpatică. Alegerea aparţine spectatorului. Enfin...
Clienţii vechi ştiu cum stă treaba. Cei mai noi, precum puştiul asiatic din imagine, sunt descumpăniţi. Pun întrebări. Explicaţiile nu întârzie să apară. De pe aceleaşi poziţii dominatoare. Numai că, de regulă, poziţia e utilizată strict pentru a face miştouri golăneşti, misogine, rasiste etc. E.g.:
